Românii și aromânii din Serbia în contextul europenizării

Virginia Popović și Ivana Janjić, Cultura (a)română din Serbia în context european, Arad, Editura Gutenberg Univers, 2015, 154 p. Din Argumentul succint, clar și convingător al lucrării  Cultura (a)română din Serbia în context european, cititorii pot afla care a fost motivația cercetării de față, aceea de aducere în actualitate – prin mijloacele specifice cercetării științifice –  a elementelor identitare și culturale ale aromânilor din sudul Serbiei și ale românilor din Voivodina. Autoarele afirmă că „noutatea investigațiilor constă într-o cercetare comparativă istorico-etnografică a patrimoniului cultural român și aromân din Serbia în contextul țării din care fac parte și în context european”. O astfel de abordare se dovedește foarte utilă pentru că în acest fel se stabilesc caracteristicile nu doar ale culturii românilor și aromânilor din Serbia, dar și ale „contextului” modelator. Dialogul continuu dintre aceste două componente și examinarea acestuia fac posibilă o cunoaștere extinsă a unor realități dificil de aproximat. Dialogul european, consideră autoarele, „se bazează pe reciproca îmbogățire culturală, ținând cont în același timp de salvarea tradițiilor naționale”. În capitolul Cultura și literatura în Banatul sârbesc înainte de 1918 sunt analizate mai multe probleme specifice, printre care, primele activități culturale, publicațiile românești dinainte de 1918, cărora li se dedică un spațiu considerabil, intelectualitatea românească din Banat în secolul al XIX-lea, primele cărți, poezia română din Voivodina în era globalizării. După o analiză succintă, dar  atentă și pătrunzătoare a fenomenului literar al ultimelor decenii, autoarele apreciază că „scriitorii optzeciști din Voivodina ale căror texte pot fi sincronizate cu scriitorii postmoderni din România deschid noi perspective, total diferite de generațiile anterioare […]. Intertextualismul practicat de poeții postmoderni voivodeni a conferit poeziei un statut cu totul și cu totul inedit”. Personal, în calitate de comentator al literaturii (recente) sunt interesat în primul rând de felul în care acești poeți reușesc să redefinească – prin creația lor – statutul poeziei. Realitatea literară...

Kinderland – Moldova copiilor

Kinderland nu-i un parc de distracţii în care adulţii şi copii lor ar putea merge să-şi petreacă timpul împreună, ci titlul romanului Lilianei Corobca. Apărut la „Cartea românească” în 2013, romanul a devenit bestseller la târgul de carte Bookfest ca mai apoi să fie distins cu mai multe premii prestigioase, tradus în germană şi slovenă, reeditat la Polirom în 2015. Interesul acesta sporit nu se datorează prin te miri ce aventură ambalată în staniolul atractiv al amuzamentului, aşa cum te-ai fi aşteptat de la o carte cu un asemenea titlu. Cartea vizează un îngrijorător fenomen social al Republicii Moldova, şi anume exodul masiv al populaţiei lăsând în urmă sate înţepenite de frica sfârşitului. Dar nici măcar actualitatea subiectului nu ar asigura romanului un asemenea succes la publicul larg dacă autoarea nu ar fi recurs la un procedeu de efect, oferind o naratoare mică ca vârstă, dar, după câte s-a văzut, mult convingătoare. Promisiunea refugierii în tărâmul irenic al copilăriei, fie şi pentru atâta timp cât ţine lectura unei cărţi, mai captează încă – semn neîndoios că astăzi omenirea, vorba lui Marin Preda, mai are probleme insolubile. Faţă în faţă cu o societate în derivă, îmbătrânită şi obosită, copiii sunt cei care dau mai întotdeauna speranţa timpurilor mai fericite. Trăită intens de umanitate, trecută prin reportajele mass-media sau documentare, realitatea imediată îşi proiectează umbrele-luminile şi pe ecranul literaturii. Resursele de expresivitate ale cuvântului artistic sunt şi astăzi mai potrivite pentru a descrie subtilităţile timpului care îşi schimbă mereu feţele nenorocirilor. Liliana Corobca nu este la primul ei roman în care înaintează în câmpul extraliterarului pentru a scoate în evidenţă perfidele fenomene sociale de după destrămarea imperiului sovietic. Un an în paradis, publicat în 2005, tratează asupra traficului de fiinţe umane, înfăţişând povestea unei tinere basarabence sechestrate şi vândute ca sclavă traficanţilor. Substratul ironic al titlului va deveni explicit atunci când...