Un îndrumar fundamental pentru cercetarea în istoria recentă

Autor, Cornel Beldiman http://inst-idst.ro/ro/idst/noutati-evenimente/program-activitati-din-cadrul-proiectului-noile-media/ INSTRUMENTE DIGITALE PENTRU STUDIUL TOTALITARISMULUI (IDST): MECANISME REPRESIVE ÎN ROMÂNIA 1945-1989. DICŢIONAR BIOGRAFIC. PARTEA a II-a: LITERELE M – P PROIECT EDITORIAL (NOILE MEDIA) AL INSTITUTULUI NAŢIONAL PENTRU STUDIUL TOTALITARISMULUI (INST) AL ACADEMIEI ROMÂNE COFINANŢAT DE ADMINISTRAŢIA FONDULUI CULTURAL NAŢIONAL August – Noiembrie 2016 http://www.inst-idst.ro/ Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului (INST) al Academiei Române derulează în perioada august-noiembrie 2016 proiectul editorial (Noile media) cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional cu tema: Este vorba de partea a doua a unui proiect multianual, prima parte derulându-se în 2015, iar cea de-a treia urmând a fi implementată în 2017. O componentă importantă a proiectului o constituie şi activităţile orientate către mediul educaţional de nivel liceal. În acest sens au fost încheiate, în 2015, protocoale de colaborare cu mai multe licee din Bucureşti, în baza cărora au fost organizate mai multe evenimente la sediul INST, cu participarea cadrelor didactice şi a elevilor. Liceele care au încheiat şi înnoiesc protocoale de colaborare în 2016 sau încheie în 2016 protocoale de colaborare cu INST sunt: ● Liceul Teoretic Bilingv „Miguel de Cervantes” (prof. Paula Coca Horga), ● Colegiul Naţional de Muzică „George Enescu” (prof. Anca Petre, prof. Cristian Jan Răducanu), ● Şcoala Centrală (prof. dr. Diana Maria Beldiman), ● Liceul Teoretic „Alexandru Vlahuţă” (prof. Adina Melania Năstăsie), ● Colegiul Naţional „Ion Creangă” (prof. Ana Mariana Bulmez), ● Colegiul German „Goethe” (prof. dr. Sabina Anita Niculescu), ● Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” (prof. Adina Melania Năstăsie, prof. dr. Mirela Chioveanu), ● Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” (prof. Beatrice Batista). Modulul educaţional al proiectului IDST în 2016 cuprinde două activităţi în formatul unor workshop-uri, găzduite de Colegiul German „Goethe”. Participă profesorii semnatari ai protocoalelor de colaborare şi elevi ai liceelor respective. INST eliberează adeverinţe de participare şi diplomă de partener în proiect. P R O G R A M WORKSHOP 1 Instrumente digitale pentru studiul...

Corespondenţa celor doi titani ai psihanalizei Freud versus Jung

Autor: Olesea Gârlea Corespondenţa unor oameni celebri precum Napoleon și Josephine, Antioh și Dimitrie Cantemir, Michelangelo și Marchiza de Pescara (Vittoria Colonna), Salvador Dali și Frederico Garcia Lorca, Mihai Eminescu și Veronica Micle, B. P. Hasdeu și fica sa Iulia, Mircea Eliade și Maitreyi Devi, Albert Einstein și femeile din viața lui, Adolf Hitler și Eva Braun, Emil Cioran și Friedgard Thoma, Lucian Blaga și Cornelia Brediceanu, Liviu și Fanny Rebreanu, Foedor Dostoievski, Franz Kafka și Milena Jeneska, Jean-Paul Sartre și Simone de Beauvoir, Materiu Caragiale către prietenul Bonicescu, regizorul Radu Stanca și actrița Dorina Ghibu, Zelda și Scott Fitzgerald, oferă involuntar o intruziune în viața intimă și demască noi aspecte ale personalității, ea conține date referitoare la sentimente, planuri de viitor (evenimente), aspecte cu privire la sănătate și starea financiară, orașe și localități, tot felul de preocupări lumești, dar și științifice. Prin corespondenţă ne putem deseori reprezenta sau reda imaginea celui care scrie mai ales atunci când aceasta conţine numeroase spaţii din biografia lui. Există diferite tipuri de corespondență după durată (zile/ani), după amploare (mică/mare), după transparență (codificată/necodificată, intimă/publică). Cea mai neordinară corespondenţă după amploarea şi inutilitatea ei, o parodie a ceea ce înseamnă destinatar şi expeditor este oferită de U. Eco cu referire la Dicţionarul biografic al italienilor contemporani unde fiecare poate plăti pentru a figura în el, acolo apare un oarecare Giulio Ser Giacomi care a editat o „cărămidă de 1500 de pagini, corespondenţa lui Einstein cu Papa Pius al XII-lea volum ce nu conţine decât scrisorile adresate de el celor doi, pentru că evident (n. .n. expeditorul) n-a primit răspuns niciodată” [1, p. 152]. Pentru comparaţie corespondenţa dintre S. Freud şi C. G. Jung conţine 816 pagini, aici însă relaţia dintre destinatar şi expeditor este una firească, cu răspuns, deseori rolurile se inversează fără a fi luate măsuri de precauţie pentru deconspirare. Corespondenţa Freud/Jung a...